Dacă ai primit acest mesaj, NU îl ignora. Iată ce trebuie să verifici imediat:
1.Cine a solicitat poprirea?
2.Care este suma pentru care ai fost executat?
3.Există un dosar de executare silită și care este numărul acestuia?
4.Care este titlul executoriu în baza căruia se execută?
5.Când și cum ți-au fost comunicate actele de executare?
Răspunsurile nu se găsesc, de regulă, în simplul mesaj transmis de bancă.
Ele se află în dosarul de executare silită.
Mesajul privind poprirea conturilor, este unul dintre mesajele care creează cea mai multǎ panicǎ. Îl citești atunci când trebuie să plătești o rată, o factură, salarii sau pur și simplu când ai nevoie de banii tăi dar constați ca sumele din conturi au fost indisponibilizate.
Poprirea produce efecte rapide, însă nu înseamnă automat că datoria este corect calculată, că procedura a fost respectată sau că executarea nu poate fi contestată.
Tocmai de aceea, primul lucru pe care trebuie să îl faci nu este să ignori mesajul sau să accepți suma afișată ca fiind definitivă, ci să verifici actele care au stat la baza blocării contului.
Cel mai periculos lucru pe care îl poți face este să nu faci nimic:
-poți considera că suma este corectă și să plătești direct.
-poți considera că este o datorie veche și să nu faci nimic.
-poți spera că poprirea va fi ridicată singură sau poți aștepta să vezi „ce se întâmplă”.
Toate aceste reacții pot fi greșite dacă nu ai verificat mai întâi situația juridică pentru că problema nu este doar că astăzi nu mai poți dispune de banii din cont, problema reală este că acele sumele cresc, se cumulează în timp iar evidențele nu pot fi șterse dacǎ nu faci ceva în legătură cu asta.
Explicația poate sta în aplicarea unor dobânzi, penalități, comisioane, actualizări ale debitului, cheltuieli de executare, onorariul executorului judecătoresc și, după caz, onorariul avocatului creditorului.
Mai mult decât atât, o poprire asupra conturilor nu trebuie privită ca o măsură izolată.Dacă debitul nu este achitat și executarea silită continuă, creditorul poate recurge, în condițiile legii, și la urmărirea altor bunuri din patrimoniul debitorului.
Dacă deții un apartament, o casă, un teren sau alte bunuri imobile, acestea pot ajunge să fie urmărite silit. În anumite condiții, executorul poate dispune măsuri de urmărire asupra acestora și, ulterior, valorificarea lor prin vânzare silită.
Același lucru este valabil și pentru anumite bunuri mobile.Autovehiculele, de exemplu, pot face obiectul urmăririi silite mobiliare, iar în cadrul procedurii pot fi sechestrate și ulterior valorificate pentru recuperarea creanței.
Așadar, o poprire care, la prima vedere, înseamnă doar indisponibilizarea sumelor din cont poate ajunge, dacă executarea continuă, să vizeze și alte bunuri din patrimoniul debitorului, inclusiv bunuri dobândite de-a lungul anilor. Este un aspect care este adesea trecut cu vederea: faptul că astăzi ți-a fost blocat contul nu înseamnă neapărat că acesta este ultimul pas al executării silite. În anumite situații, poprirea poate fi doar una dintre măsurile prin care creditorul urmărește recuperarea creanței. De aceea, atunci când primești mesajul băncii, nu este suficient să te întrebi: „Cum fac să îmi deblochez contul?” Întrebarea corectă este: „Este această executare silită legală și ce pot face pentru a-mi proteja patrimoniul?”
În cazul unor datorii vechi, trebuie verificat cu atenție momentul la care creanța a devenit exigibilă, dacă și când a fost începută executarea silită, ce acte de executare au fost efectuate între timp, dacă există cauze care au întrerupt sau suspendat cursul prescripției și dacă suma urmărită este justificată.
În practică, există situații în care un contract încheiat cu mulți ani în urmă ajunge să fie pus în executare pentru o sumă care nu mai seamănă aproape deloc cu valoarea debitului inițial, după adăugarea dobânzilor, penalităților și cheltuielilor de executare.
Faptul că executorul solicită o anumită sumă nu înseamnă automat că suma este datorată în întregime. Legalitatea executării și întinderea debitului trebuie verificate cu atenție: act cu act, sumă cu sumă, dată cu dată.
Uneori, ceea ce pare la prima vedere o datorie pe care „trebuie doar să o plătești” poate ridica probleme serioase de legalitate. De aceea, mesajul băncii nu ar trebui să fie momentul în care renunți, ci momentul în care începi să verifici.