În dreptul muncii, noțiunea de concurență capătă valențe particulare atunci când se discută despre relația fostului salariat cu angajatorul său anterior. De principiu, legea nu impune fostului salariat o obligație generală de a se abține de la activități concurente față de fostul angajator. Cu toate acestea, prin acordul părților, poate fi instituită o clauză de neconcurență, care produce efecte după încetarea contractului individual de muncă.
__________________________________________________________________
Natura juridică a clauzei de neconcurență
Clauza de neconcurență este o obligație contractuală, nu legală. Aceasta poate fi valabilă doar dacă este inclusă în mod expres în contractul individual de muncă sau într-un act adițional la acesta. Nu este suficientă și nici valabilă includerea unei astfel de clauze într-un regulament intern sau într-un act unilateral emis de angajator.
Prin clauza de neconcurență, fostul angajat se angajează ca, după încetarea raporturilor de muncă, să nu desfășoare activități în beneficiul unor entități concurente, care ar putea prejudicia interesele fostului angajator.
__________________________________________________________________
Condițiile de valabilitate
Pentru ca această clauză să fie valabilă este esențial ca fostul salariat să primească o indemnizație lunară pe toată durata aplicării clauzei. Această indemnizație este stabilită prin contract și trebuie plătită de angajator, reprezentând contraprestația pentru restrângerea dreptului salariatului de a munci în domenii concurente.
De asemenea, legislația în vigoare prevede că durata clauzei de neconcurență nu poate depăși 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă.
__________________________________________________________________
Cuantumul indemnizației – ce prevede Codul muncii
Potrivit art. 21 alin. (3) din Codul muncii, cuantumul indemnizației de neconcurență nu poate fi mai mic de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni de muncă sau, dacă durata contractului a fost mai mică de 6 luni, din media lunară a veniturilor realizate.
Această indemnizație este supusă regimului fiscal specific veniturilor din alte surse, fiind distinctă de salariul propriu-zis și având caracter compensatoriu. Scopul său este de a oferi o protecție financiară minimă fostului angajat, pentru perioada în care acesta își restrânge posibilitățile de angajare din cauza obligațiilor asumate prin clauza de neconcurență.
__________________________________________________________________
Cu titlu de consecință, salariații trebuie să fie conștienți că nu există o interdicție legală generală de a concura cu fostul angajator, însă semnarea unei clauze de neconcurență generează efecte juridice concrete. Atât angajatorii, cât și salariații trebuie să analizeze cu atenție conținutul acestei clauze, pentru a se asigura că este în conformitate cu dispozițiile legale și reflectă un echilibru just între interesele părților.
Articol redactat de avocat Hedeșiu Ioana