Rețelele de socializare au devenit un mediu omniprezent și extrem de influent, unde utilizatorii își exprimă opiniile, interacționează cu alții și distribuie informații.
În acest context, postările publice pot avea un impact semnificativ asupra imaginii unor persoane, iar instanțele judecătorești din România au fost puse în fața unor cazuri din ce în ce mai frecvente în care persoanele vătămate au solicitat daune morale pentru prejudiciul adus imaginii și demnității lor prin postările publicate de alți utilizatori.
Daunele morale sunt compensații bănești acordate pentru vătămarea suferită de o persoană ca urmare a unor fapte ilicite care afectează demnitatea, reputația sau viața personală. În contextul rețelelor de socializare, astfel de postări pot include afirmații false, calomnioase sau defăimătoare, care pot afecta imaginea și demnitatea unor persoane.
1. Cadrul legislativ aplicabil:
În România, dreptul de obținere a unor daune morale este reglementat de Codul Civil, printre articolele relevante regăsindu-se și:
Articolul 253 alin. (1), (3),(4) din Codul civil:
(1)Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei:
a)interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
b)încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
c)constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
(3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a)obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;
b)orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.
2. Defăimarea pe rețelele de socializare:
În cadrul rețelelor sociale, defăimarea poate lua forma unor afirmații false care atacă imaginea, demnitatea sau reputația unei persoane.
Spre exemplu, postările care conțin acuzații nefondate, insulte publice sau imagini compromițătoare pot atrage daune morale. Instanțele din România trebuie să aplice legislația relevantă și să facă o distincție între libertatea de exprimare și protecția reputației unei persoane.
3. În ceea ce privește analiza daunelor morale acordate pentru prejudiciul de imagine suferit, instanțele trebuie să ia în considerare mai mulți factori:
a. Gravitatea faptei ilicite: Instanța va analiza dacă afirmațiile sau imaginile postate au avut un impact semnificativ asupra reputației persoanei vătămate. De asemenea, se va lua în considerare amploarea distribuției acelor postări și numărul de persoane care le-au văzut.
b. Posibilele consecințe asupra vieții private și profesionale: Instanțele pot lua în calcul efectele pe termen lung ale postărilor asupra relațiilor personale și asupra activității profesionale a persoanei vătămate.
c.Reacția persoanei vinovate culpabile: În cazul în care persoana responsabilă pentru postările publice defăimătoare a întreprins acțiuni de corectare sau de clarificare a situației (de exemplu, prin încercarea de a retrage postările sau cerând scuze), instanțele pot lua acest aspect în considerare.
d. Situația autorului postării: Instanțele pot analiza dacă autorul postării a acționat cu intenție sau dintr-o simplă eroare. În funcție de acest aspect, valoarea daunelor morale poate varia.
3. Concluzii
În România instanțele judecătorești au demonstrat o abordare echilibrată în privința daunelor morale acordate pentru postările defăimătoare pe rețelele de socializare.
Dreptul de a-ți exprima opinia pe aceste platforme nu trebuie să fie un drept absolut, mai ales atunci când afectează grav reputația și imaginea unei persoane.
Jurisprudența în domeniu continuă să evolueze, iar la momentul pronunțării soluției instanțele de judecată trebuie să țină cont atât de libertatea de exprimare, cât și de protecția drepturilor fundamentale ale persoanei vătămate.
Aparariția tot mai frecventă a acestor cazuri subliniază importanța educației privind responsabilizarea utilizatorilor rețelelor sociale dar și necesitatea unor reglementări clare care să protejeze persoanele de atacuri nefondate de defăimare.
Articol redactat de avocat Hedeșiu Ioana Arina