HOTĂRÂREA DE GUVERN NR. 27/2025 IMPUNE REVIZUIREA METODOLOGIILOR INTERNE!
Începutul de an aduce o nouă modificare a legislației în domeniul hărțuirii, prin Hotărârea de Guvern nr. 27/2025, care modifică deja celebra Metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă a cărei implementare a devenit obligatorie în luna aprilie 2024.
Noile reglementări au intrat în vigoare la data de 3 februarie 2025 și acestea impun angajatorilor să procedeze de îndată la revizuirea metodologiei interne implementate la nivelul companiilor, astfel încât aceasta să respecte rigorile normelor actualizate.
Cea mai pregnantă modificare introdusă prin Hotărârea de Guvern nr. 27/2025 se referă la posibilitatea depunerii unor plângeri anonime, în cazul în care vorbim despre persoane care se consideră victime ale unor fapte de hărțuire sexuală sau morală la locul de muncă.
- Scopul principal: Protejarea identității victimelor
Unul dintre obiectivele fundamentale ale acestei reglementări este protejarea identității victimelor. Abuzatorii pot utiliza diverse metode pentru a urmări, șantaja sau intimida victimele, iar divulgarea identității acestora poate duce la punerea lor într-o poziție vulnerabilă.
Acestă reglementare are ca scop protejarea identității victimelor în fața abuzatorilor și asigurarea unui cadru legislativ mai sigur pentru persoanele aflate într-o situație de risc. Aceste reglementări sunt esențiale pentru prevenirea revictimizării și protejarea identității celor care suferă din cauza abuzurilor, asigurându-se că victimele nu vor fi expuse la riscuri suplimentare de intimidare sau represalii din partea abuzatorilor.
Cu toate că cercetarea unor astel de fapte reclamate de o persoană anonimă poate deveni mult mai anevoioasă de vreme ce identitatea victimei nu poate fi cunoscută, totuși noile prevederi stabilesc în mod expres faptul că angajatorul aflat în această situație este obligat să examineze și să soluționeze plângerea dacă există date și informații referitoare la fapte de hărțuire pe criteriul de sex sau hărțuire morală.
- Vechea metodologie:
Înainte de 3 februarie 2025, legislația privind hărțuirea sexuală sau morală la locul de muncă era reglementată de o serie de acte normative, care interziceau hărțuirea sexuală și morală la locul de muncă și impuneau angajatorilor să implementeze politici pentru prevenirea acestora. Totuși, în ceea ce privește mecanismele de sesizare a abuzurilor, vechea metodologie avea următoarele trăsături:
1.Doar plângeri însușite prin semnătură: Victimele hărțuirii morale și sexuale erau obligate să depună plângeri semnate, adică să își asume identitatea în fața autorităților sau a angajatorului, ceea ce le putea pune într-o situație vulnerabilă. Mulți angajați erau reticenți în a depune plângeri, din teama de a nu deveni ținte ale represaliilor sau de a nu fi marginalizați la locul de muncă.
2.Confidențialitate limitată: Deși legea prevedea măsuri de confidențialitate, procesul de sesizare a abuzurilor nu era întotdeauna suficient de transparent în protejarea identității victimei. În multe cazuri, victimele se simțeau expuse riscurilor de identificare a lor, ceea ce putea descuraja plângerile.
3.Lipsa unei proceduri clare de protecție imediată: Deși legea prevedea că angajatorii trebuie să protejeze victimele de hărțuire, în practică nu exista o procedură standardizată care să asigure protecția imediată a victimelor până la rezolvarea cazului, iar victimele erau adesea nevoite să se confrunte direct cu agresorul într-un mediu de lucru.
- Noua metodologie:
(!) Noile reglementări impun revizuirea metodologiilor interne ale angajatorilor pentru a permite depunerea de plângeri anonime.
Cu această ocazie, trebuie analizate și soluțiile tehnice pentru facilitarea acestui proces. Angajatorii care nu au un sistem de depunere a plângerilor anonime riscă să nu se conformeze prevederilor legale, lucru care ar putea conduce la aplicarea unor sancțiuni.
- Concluzie:
Prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 27/2025 și intrarea în vigoare a noilor reglementări, România face un pas semnificativ în protejarea victimelor abuzurilor, oferind un cadru mai sigur și mai respectuos față de drepturile acestora. Protejarea identității victimei este esențială nu doar pentru a preveni eventualele represalii din partea abuzatorilor, dar și pentru a permite victimelor să își refacă viața într-un mediu în care nu mai sunt expuse pericolelor continuării abuzului.
Articol redactat de avocat Hedeșiu Ioana Arina